Pe 27 octombrie 2023, a fost inaugurată la Firenze, la Museo degli Innocenti, o expoziție dedicată lui Alfons Mucha, unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai stilului Art Nouveau.
Am avut prilejul, de curând, să vizitez această expoziție. Pe lângă Museo degli Innocenti1 am trecut de multe ori, aproape de fiecare dată când am ajuns la Firenze. Se află în Piazza della SS. Annunziata, chiar lângă Muzeul Național de Arheologie din Firenze, o instituție pe care am vizitat-o în diferite ocazii, în ultimii ani.
În presa on-line din Italia sunt numeroase articole dedicate expoziției. Văzând toată publicitatea făcută acestui eveniment și dorindu-mi să admir îndeaproape ilustrațiile lui Alfons Mucha, am decis că a venit momentul să vizitez și eu Museo degli Innocenti. Astfel, în cuprinsul acestui material vă voi povesti cum este alcătuită expoziția și care sunt impresiile mele cu privire la amenajarea spațiului expozițional. Mai jos vă voi prezenta și o serie de fotografii din cadrul expoziției.1
Expoziția cu titlul “Alphonse Mucha. La seduzione dell’Art Nouveau” va putea fi vizitată până pe 7 aprilie, anul curent.
Alfons Mucha s-a născut pe 24 iulie 1860 în orașul Ivancice din Moravia, regiune a actualei Republicii Cehe. A fost atras de artă de când era mic. A făcut parte din corul Catedralei Sf. Petru din Brno. Desenul era, însă, principala lui pasiune pentru care s-a mutat la Paris, în 1887. Trebuie menționat că Alfons Mucha a fost un patriot convins și un apărător fervent al libertății popoarelor slave.
La Paris talentul său se cizelează iar întâlnirea din 1894, cu Sarah Bernhardt, cea mai faimoasă actriță a epocii, îi va schimba traseul artistic. Actrița va încheia un contract pe 6 ani cu Mucha care va realiza posterele pentru piesele de teatru în care era protagonistă aceasta. Afișele realizate de Mucha nu sunt pur și simplu asemănătoare muzei sale, ci transmit forța imaginii pe care Bernhardt a năzuit să o aducă pe scenă. Aceasta este perioada în care se naște mitul “femeilor lui Mucha”. Companiile se întrec pentru a obține o colaborare cu Mucha. Vor vedea lumina campanii publicitare clasice precum cea pentru ciocolata Nestlé, pentru șampania Moët&Chandon, pentru diverse mărci de țigări, bere, biscuiți și pentru parfumuri.
La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Parisul era considerat centrul mondial al artei. Sunt anii faimoasei Belle Époque. Mucha dobândește celebritatea internațională cu ocazia Expoziției Universale de la Paris din 1900, când a decorat pavilionul Bosnei și Herțegovinei, colaborând și la decorarea pavilionului austriac.
În 1910 se va întoarce la Praga, urmând chemarea crezului său politic și social. Pentru aproape douăzeci de ani se va dedica proiectului considerat cea mai mare capodoperă a lui, și anume, Epopeea Slavă, o operă colosală, alcătuită din 20 de tablouri imense în care narează principalele evenimente ale istoriei slave.
Mucha își va găsi sfârșitul în 1939. Maestrul a fost printre primele persoane arestate de Gestapo după ce armata germană a intrat în Cehoslovacia. Deși, ulterior, a fost eliberat, sănătatea deja șubredă a artistului a avut de suferit de pe urma interogatoriului. Se va stinge din viață pe 14 iulie 1939, în urma unei infecții pulmonare.
Muzeul Mucha din Praga este singurul muzeu din lume dedicat în întregime vieții și operei artistului ceh, fiind inaugurat pe 13 februarie 1998.3
Operele realizate de Mucha, ilustrațiile, afișele publicitare, posterele pentru piese de teatru, erau o demonstrație a modului în care Mucha considera arta, accesibilă tuturor. Artistul ceh credea că arta nu trebuia să se limiteze a fi plăcută vederii: arta trebuia să comunice un mesaj spiritual, să înalțe privitorii și, mai presus de toate, să vorbească tuturor oamenilor.
Imaginile realizate de Mucha devin faimoase în întreaga lume iar stilul său a fost și este în continuare imitat. Frumusețea pătrunzătoare a femeilor sale a intrat în imaginarul colectiv.
Cele mai cunoscute lucrări ale lui Mucha înfățișează femei tinere și frumoase, voluptoase și seducătoare, îmbrăcate cu veșmite vaporoase, într-un stil care amintește vag de curentul Neoclasic. Aceste figuri feminine sunt înconjurate adesea de flori luxuriante care uneori formează halouri în spatele capului lor; privirea acestora este mereu directă și puternică, un semn al emancipării care a început să se manifeste în acei ani. Mucha, prin arta sa, propune o nouă viziune asupra femeii la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.
Expoziția de la Museo degli Innocenti numără peste 200 de opere – postere, cărți, picturi în ulei, acuarele, fotografii, bijuterii, decorații, obiecte – care însoțesc vizitatorul de-a lungul parcursului expozițional, ajutându-l pe rând să pătrundă și să înțeleagă universul artistic al creatorului ceh.
Amenajarea expoziției la intrare.
Itinerarul expozițional este împărțit în șase secțiuni care propun o călătorie tematică și cronologică în arta lui Mucha.
Fotografie autoportret realizată de Mucha în atelierul din Rue du Val-de-Grâce, Paris, circa 1901.
Pe fundal se observă posterul pentru Sarah Bernhardt. Print modern după negativ original pe placă de sticlă.
Expoziția se deschide cu secțiunea “Donne, Icone e Muse“, dedicată femeilor. Frumoase, senzuale și, în același timp inocente, opusul imaginii femeii decadente și periculoase descrisă în literatura de la finele secolului al XIX-lea. Mucha a avut o predilecție pentru folosirea culorilor pastelate.
Imagine din cadrul expoziției. Panoul central redă o fotografie a artistei Sarah Bernhardt din 1864 și un fragment dintr-o scrisoare pe care aceasta i-a scris-o lui Mucha.
Afișul pentru opera Gismonda, litografie color, dimensiune 216 x 74,2 cm, imprimat de Lemercier Paris, 1894. Realizarea acestui prim afiș pentru comedia Gismonda îi va aduce celebritatea lui Mucha. Din acest moment a conceput afișele celorlalte spectacole ale lui Sarah Bernard, de la cel pentru La Dame aux Camélias, La Samaritaine, Médée până la La Princesse Lointaine.
Alfons Mucha, afișul pentru piesa de teatru La Samaritaine, litografie color, dimensiune 173 x 58.3 cm, 1897.
Alfons Mucha, afișul pentru comedia Amants, litografie color, dimensiune 106.5 x 137 cm, 1895.
Alfons Mucha, posterul pentru opera teatrală La Dame aux Camélias, litografie color, dimensiune 207.3 x 76.2 cm, imprimat de F. Champenois, Paris, 1896.
Alfons Mucha, schițe pentru afișul Médée, creion pe hârtie, 1898.
Alfons Mucha, poster pentru piesa de teatru Médée, litografie color, dimensiune 206 x 76 cm, imprimat de F. Champenois, Paris, 1898.
Aplică creată de Adolphe Armand Truffier după un desen realizat de Mucha pentru opera La Princesse Lointaine, bronz cu patină aurie, circa 1900.
Sarah Bernhardt în rolul pentru La Princesse Lointaine, poster pentru revista “La Plume“, litografie color, dimensiuni 69 x 51 cm, 1897. Sarah Bernhardt a jucat-o pe Mélissinde în piesa lui Edmon Rostand, La Princesse lointaine, la Théâtre de la Renaissance din Paris, începând cu aprilie 1895. Acest afiș, care se deosebește de reprezentările în întregime ale actriței realizate de Mucha, a fost creat pentru un banchet organizat de prietenii și admiratorii lui Bernhardt la Grand Hotel din Paris, pe 9 decembrie 1896. Posterul s-a dovedit atât de popular încât a fost reprodus în revista “La Plume. Edition d’Art” și într-o carte poștală pentru magazinul universal “La Belle Jardinière“.
Alfons Mucha, poster pentru cea de-a XX-a expoziție a Salon des Cent, litografie color, dimensiuni, 63 x 43 cm, 1896. Această expoziție a fost organizată la sediul revistei de artă “La Plume” și a inclus spre vânzare lucrări litografice ale artiștilor asociați cu “La Plume“, printre care Toulouse-Lautrec, Bonnard, Ensor și Grasset. Acest poster i-a asigurat locul lui Mucha în grup și prezintă stilul său arhetipal bazat pe linii curbe, tonuri deschise, culori aplatizate și contururi puternice.
Alfons Mucha, poster pentru expoziția dedicată lui Mucha în cadrul Salon des Cent, litografie color, dimensiuni 66.2 x 46 cm, 1897. La proiectarea afișului pentru expoziție, Mucha a încorporat în motivele sale decorative diverse elemente morave, precum tradiționala bonetă brodată purtată de fată și coroana de margarete, care evocă pășunile țării-mamă. Mai mult, tânăra ține în mână un stilou și desenul unei inimi încojurate de trei ghirlande, una din spini, una din flori și una din fructe, simbolizând complexitatea vieții.
Alfons Mucha, Schiță pentru coperta revistei “La Plume“, creion pe hârtie, 1897.
Alfons Mucha, coperta revistei “La Plume“, dimensiune 24.5 x 18 cm, nr. 199, 1 august 1897. Creată în 1889 de scriitorul Léon Deschamps, “La Plume” a fost o publicație lunară care cuprindea poezii, nuvele, recenzii ale expozițiilor și ilustrații ale artiștilor de avangardă.
Alfons Mucha, figură bizantină în profil cu părul brunet, litografie color, dimensiune 34.5 x 28 cm, 1897. Pandantivele care fac parte din diademă vestesc modelele ulterioare de bijuterii ale lui Mucha.
Fotografie autoportret realizată de Mucha în atelierul din Rue de la Grande Chaumière, Paris, circa 1890. Mucha îmbracă o cămașă rusească „rubashka”. Print modern după negativ original pe placă de sticlă.
Alfons Mucha, calendar cu verdictul lui Paris realizat pentru tipografia Vieillemard, litografie color, dimensiune 82.5 x 50 cm, 1895.
Rêverie, litografie color, dimensiune 72.7 x 55.2 cm, 1898. Această litografie a fost concepută inițial pentru a servi drept calendar al companiei Champenois pentru anul 1898. Cu toate acestea, popularitatea sa imediată a dus la publicarea sa rapidă de către revista La Plume ca panou decorativ cu titlul Rêverie (vis cu ochii deschiși). Desenul lui Mucha înfățișează o tânără cu ochi visători care răsfoiește o carte cu modele decorative. Discul proeminent din spatele ei este decorat cu flori iar tulpinile lor formează un model asemănător dantelei.
O altă secțiune a expoziției este dedicată artei bretone și a anilor pe care Mucha îi petrece în Franța. Călătoriile lui Mucha în Bretagna din această perioadă sunt documentate de numeroase schițe și fotografii de peisaje și ale culturii populare locale.
Detaliu al ilustrației Ciulin din Nisip, dimensiune 74 x 35 cm, litografie color, 1902.
Mucha își petrecea des vacanțele în provincia Bretania, pe coasta de nord-vest a Franței.
Planta ținută în brațe de bretonă nu este, de fapt, un ciulin, ci un iluș de mare care înflorește în zonele de coastă.
Alfons Mucha, Fată bretonă care strânge scoici, creion și acuarelă pe hârtie, circa 1902.
Alfons Mucha, Langage des fleurs, litografie color, 1899. Planșa 35 din Album de la Décoration.
Vizitatori curioși.
Alfons Mucha, design pentru un evantai cu motive de mac și iederă, creion, acuarelă și foiță de aur pe hârtie, circa 1899.
Alfons Mucha, Le vent qui passe emporte la jeunesse. Design pentru eventai, litografie color, dimensiune 32 x 24 cm, 1899. Există multe variante ale acestui design. A fost elaborat inițial pentru Pavilionul Omenirii de la Expoziția Universală de la Paris din 1900. O femeie ține un evantai de acest tip în Planșa 37 din “Documents Décoratifs“.
Frontispiciul lucrării Combinaisons Ornementales și 3 plașe conținute în această lucrare și realizate de Mucha. Publicată în 1901 de către Librairie Centrale des Beaux-Arts din Paris în format folio, cuprinde şaizeci de litografii realizate de Mucha, de George Auriol (1863–1938) şi Maurice Pillard Verneuil (1869–1942).
Alfons Mucha, desen definitiv pentru planșa 50 din Documents Décoratifs, creion, cerneală și evidențiator alb pe hârtie, circa 1901-02. Documents Décoratifs este o lucrare în format folio publicată de Mucha în 1902 și cuprinde șaptezeci și două de litografii. Mucha a conceput volumul ca un manual pentru meșteri, designeri și studenți la arte plastice și a prezentat toate aspectele procesului său artistic. Nu a inclus doar mostre de design gata de utilizat, ci și o varietate de desene prin care le arăta artiștilor întreaga procedură de stilizare, transformând studiile realiste inspirate din lumea naturală în modele decorative care puteau fi aplicate produselor.
Alfons Mucha, cap bizantin, placă din bronz, circa 1900.
Alfons Mucha, femeie cu o margaretă, imprimeu pe catifea, dimensiuni 60 x 78.5 cm, 1900.
Autoportret realizat de Mucha, creion albastru și alb pe hârtie Ingres albastră, dimensiuni 55 x 42 cm, 1907. Acest autoportret a fost produs în America, unde Mucha preda în mod regulat la Institutul de Artă din Chicago, la New York School of Applied Arts for Women și la Philadelphia School of Art.
A treia secțiune este dedicată posterelor publicitare. Indiferent de obiectul promovat, acesta trece în plan secundar, protagonista posterelor fiind mereu o tânără idealizată și elegantă.
Alfons Mucha, poster pentru Nestlé’s Food for Infants, litografie color, dimensiuni 72 x 34.5 cm, 1897.
Alfons Mucha, poster pentru țigările Job, litografie color, dimensiuni 66.7 x 46.4 cm, 1896.
Alfons Mucha, poster pentru berea Bières de la Meuse, litografie color, dimensiuni 154.5 x 104.5 cm, 1897. Acest afiș înfățișează o femeie cu o coroană de maci, grâu și hamei în păr, ținând o halbă de bere. Femeia are trăsături slave și amintește de figura Verii din seria Anotimpurile realizată de Mucha în anul precedent. În partea de jos a posterului sunt încorporate alte două imagini care aparțin unui altui artist: o imagine a zeiței râului Meuse și o vedere aeriană a fabricii de bere.
Alfons Mucha, poster pentru Chocolat idéal, litografie color, dimensiuni 117 x 78 cm, 1897.
Alfons Mucha, afiș publicitar pentru Lance Parfum “Rodo”, litografie color, dimensiuni 44.5 x 32 cm, 1896. Acest poster face publicitate unui parfum produs de Société des Usines Chimiques du Rhône din Lyon. Femeile elegante și grațioase ale lui Mucha au avut succes în special la publicul feminin. Drept urmare, talentul lui Mucha a fost la mare căutare de către companiile cosmetice. Sylvanis Esssence, Parfumerie Bleuze-Hadancourt, Savonneries de Bagnolet și Carmichael’s Bath Tablets din Anglia sunt câțiva dintre clienții lui Mucha.
Parfumul Lance “Rodo”. Cutie ce conține un set de 5 flacoane de parfum din sticlă cu atomizator, cu capac metalic și etichetă imprimată. Cutie din carton litografiată, 1896. Eticheta și cutia din carton ideate de Alfons Mucha.
Vitrină și poster care demonstrează varietatea colaborărilor lui Mucha pentru realizarea de ilustrații comerciale.
Vitrină cu flaconul parfumului Coeur de Jeannette, comercializat de Houbigant și un bust pentru standul parfumeriei Houbigant din timpul Expoziției Internaționale de la Paris, din 1900.
Parfumul Coeur de Jeannette, Houbigant. Flacon din sticlă în formă de liră, cu etichetă și cutie de carton ideate de Mucha.
Alfons Mucha, studiu pentru afișul pentru cea de-a VI-a ediție a Festivalului Sokol (1912) Praga, acuarelă, cerneală și guașă pe hârtie, 1911.
Un alt spațiu al expoziției este dedicat perioadei în care Mucha realizează Epopeea slavă. Observăm, trecând din sală în sală, studiile pentru capodopera Epopeea Slavă, apoi sculpturile și unele ilustrații pentru “Le Pater“, cartea cu tematică religioasă publicată la Paris, în 1899 – această lucrare fiind expusă împreună cu desenele pregătitoare și alte opere ale lui Mucha cu ocazia Expoziției Internaționale de la Paris din 1900. Un aspect interesant este că Museo degli Innocenti, sediul expoziției, a participat la Expoziția Internațională de la Paris din 1900 datorită unei campanii fotografice încredințată studioului Brogi care i-a adus institutului florentin Marele Premiu al Juriului și medalia celui mai bun orfelinat din Europa.
Alfons Mucha, poster pentru Moravian Teachers’ Choir, dimensiuni 106 x 77 cm, litografie color, Praga, 1911.
Russia Restituenda, poster, litografie color, dimensiuni 79.7 x 45.7 cm, 1922. Acest poster este unul dintre cele mai emoționante realizate de Mucha care, astfel, voia să ceară ajutorul pentru copiii ruși înfometați.
După prăbușirea guvernului provizoriu rus în fața sovieticilor, Rusia a căzut victimă unui război civil și a unei situații economice paralizante. Pe lângă victimele de război, milioane de oameni au murit din cauza bolilor răspândite și a foametei. Reprezentarea lui Mucha a figurii îndurerate și epuizate a Mamei Rusia, cu un copil slab în brațe, se bazează pe iconografia creștină a Fecioarei cu Pruncul.
Alfons Mucha, detaliu din posterul pentru expoziția Epopeea Slavă, ținută la Brno, în 1930. Litografie color, dimensiuni 183.6 x 81.2 cm, 1928-1930, Praga.
Alfons Mucha, cea de-a cincea pagină alegorică din Le Pater: “Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi”, fotogravură din volum, 1899. Influența spiritualismului lui Mucha, și mai ales a filozofiei masonice, s-a manifestat într-o lucrare vizionară publicată sub forma unei cărți ilustrate, Le Pater (Tatăl). Mucha exprima astfel viziunea sa personală asupra progresului umanității prin cuvintele rugăciunii creștine.
Cea de-a șaptea pagină alegorică din Le Pater: “Și nu ne duce pre noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău”, fotogravură din volum, 1899.
Amenajarea unei secțiuni a expoziției Alphonse Mucha. La seduzione dell’Art Nouveau
Cea de-a cincea secțiune a expoziției este un omagiu adus “stilului Mucha”. Diverse ilustrații și stampe decorative vor fi repropuse de Mucha într-o varietate de forme/suporturi, precum calendare, cărți poștale și chiar obiecte decorative. Imaginile vor fi reproduse în multe reviste de artă atât în Franța cât și în străinătate.
La finalul parcursului expozițional se află o secțiune curatoriată de Francesca Villanti, dedicată dezvoltării noului limbaj artistic în Italia de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, un omagiu adus florentinului Galileo Chini, unul dintre protagoniștii Art Nouveau-ului în Italia, sau mai ușor de identificat, al stilului Liberty, care este declinația stilului Art Nouveau în Italia. Putem admira desene, ceramică și tablouri.
Sală dedicată lui Galileo Chini.
Galileo Chini, Alegoria picturii, panou decorativ pictat în tempera, circa 1895.
Panel Flora, majolică policromă, realizat de Galileo Chini în 1914.
Spre librărie și magazinul de suveniruri, la finele parcursului expozițional.
Evenimentul este organizat sub patronajul primăriei orașului Florența și al Ambasadei Republicii Cehe, în colaborare cu Fundația Mucha și In Your Event by Cristoforo fiind curatoriată de către Tomoko Sato în parteneriat cu Francesca Villanti.
Expoziția a prilejuit și apariția unui catalog bogat ilustrat, în ediție bilingvă, italiană-engleză4.
Această expoziție își propune să evidențieze, pe lângă marele talent al lui Mucha, imensa muncă de cercetare și de reflecție a acestuia, efortul constant care a însoțit permanent traseul său artistic, fără a pierde din vedere atașamentul față de pământul natal, pentru a cărui independență va lupta de-a lungul întregii sale vieți.
Expoziția, în fond, se adresează publicului larg, fiind o introducere în opera lui Mucha. Este indicată, mai ales, celor care, intrigați de posterele sale armonice, florale și ornamentale, se apropie pentru prima oară de artistul Mucha și de opera sa. Devine o experiență utilă și interesantă, seducătoare prin numărul mare de afișe publicitare prezente, chiar și pentru cunoscătorul expert al operei lui Mucha.
Alegerea culorilor pentru fundaluri și pentru panourile informative se inspiră din paleta culorilor pastelate folosite de Mucha. Panourile, pe lângă texte, redau și imagini, fotografii de epocă. Se observă grija personalului pentru detalii. Panourile informative conțin elemente grafice, decorative, în stilul Art Nouveau. Textele descriptive ale exponatelor sunt în limba italiană și în limba engleză. La jumătatea parcursului expozițional decorul este îmbogățit de o galerie formată din panouri digitale pe care sunt proiectate detalii decorative în culori pastelate ale lucrărilor iconice ale artistului, însoțite de fragmente muzicale din Simfonia Má vlast (Patria mea), care aparțin celui mai faimos compozitor ceh Bedřich Smetana.
Mi-ar fi plăcut să văd o expoziție mai bogată, care să conțină mai multe desene inedite și care să prezinte în detaliu personalitatea complexă a lui Mucha.
- Muzeul este situat în complexul monumental proiectat de Filippo Brunelleschi, sediu al Istituto degli Innocenti din care face parte Muzeul. ↩︎
- Un aspect interesant care mi-a atras atenția este faptul că, din septembrie 2018 și până pe 27 ianuarie 2019, o altă expoziție dedicată lui Mucha s-a ținut la Paris, la Musée du Luxembourg. Acest demers s-a bucurat de un real succes la public. Cu o medie de 2500 de vizitatori pe zi, operele de la Mucha Foundation au avut un total de peste 342.040 vizitatori, fiind evenimentul cel mai vizitat în cadrul acestui muzeu din 2011 și până în ianuarie 2019, când s-a încheiat expoziția. Rămâne de văzut câți vizitatori vor fi atrași la Firenze de ilustrațiile pastelate ale celebrului pictor ceh, Alfons Mucha.
Detalii cu privire la numărul de vizitatori înregistrat cu ocazia diferitelor expoziții organizate de Fundația Mucha puteți găsi accesând următorul link: http://www.muchafoundation.org/en/exhibitions/loans-and-exhibitions-48. ↩︎ - Mai multe detalii despre acest muzeu și fondul deținut găsiți accesând următoarea adresă web: https://www.mucha.cz/en/. ↩︎
- Alphonse Mucha. La Seduzione dell’Art Nouveau, coord. Tomoko Sato, Editura Skira, ediție bilingvă italiană-engleză, 208 pagini, 2023. ↩︎
Resurse on-line accesate în luna ianuarie 2024:
- http://www.muchafoundation.org/en
- https://www.mucha.cz/en/
- https://www.arthemisia.it/it/mucha-firenze/
- https://www.istitutodeglinnocenti.it/it/notizie/firenze-arriva-lart-nouveau-museo-degli-innocenti-ospita-mostra-dedicata-ad-alphonse-mucha
- https://www.istitutodeglinnocenti.it/it
- https://www.exibart.com/mostre/alphonse-mucha-torna-a-firenze/
- https://www.finestresullarte.info/recensioni-mostre/recensione-mostra-alphonse-mucha-firenze-immersione-art-nouveau
- https://artemagazine.it/2023/10/26/alphonse-mucha-lartista-e-il-suo-mondo-tra-belle-epoque-e-art-nouveau/
- https://www.itinerarinellarte.it/it/mostre/alphonse-mucha-la-seduzione-dell-art-nouveau-7185
- https://michelangelobuonarrotietornato.com/2023/10/26/alphonse-mucha-e-di-scena-la-seduzione-a-firenze/
- https://www.grandeoriente.it/lphonse-mucha-la-seduzione-dellart-nouveau-ok-arte/
Material și poze realizate de Corina Șteflea
Istorii și Ceva Mai Mult 